Nu doar românii sunt săraci, criza financiară a făcut ravagii în Europa: avertismentul experților
Discuțiile despre criza economică spre care se îndreaptă bătrânul continent nu au mai fost la fel de vocale în ultima perioadă, dar acest aspect nu se traduce sub nicio formă prin diminuarea amenințărilor legate calitatea vieții în Uniunea Europeană pentru majoritatea oamenilor.
Eurostat, agenția oficială de statistică a Uniunii Europene, a publicat în această săptămână cel mai recent raport vizavi de sănătatea economică și socială a țărilor din Comunitate pe ultimele 12 luni. În mod previzibil, analiza este una cât se poate de stufoasă, dar importante și cu consecințe pentru oamenii de rând sunt două dintre aspectele tratate, inflația și criza nivelului de trai.
Amenințarea sărăciei pentru europeni
Inflația anuală medie a fost de 9,2% în 2022 în Uniunea Europeană, ca o consecință directă a invaziei Ucrainei de către Rusia. Gestul lui Putin a venit ca o lovitură majoră asupra piețelor de mărfuri, insistă oficialii Eurostat. Cel mai ridicat nivel al inflației, deși ai crede că s-a înregistrat în România, de fapt țările baltice au fost cele mai expuse la astfel de probleme, cu Estonia pe primul loc cu 19,4%.
Calitatea vieții a avut de suferit în majoritatea gospodăriilor din UE, după ce prețurile la chirii, apă și energie au înregistrat o creștere de 18%, transportul s-a scumpit cu 12,1%, iar alimentele și băuturile non-alcoolice sunt mai scumpe cu 11,9%. Tot vizavi de nivelul de trai, nu mai puțin de 47,1% din veniturile unei familii s-au dus în ianuarie 2023 pe gospodărie, transport și alimente, acestea din urmă înregistrând cele mai mari scumpiri.
Criza economică s-a reflectat în 2022 în faptul că 21,6% din populația UE, adică 95,3 milioane de oameni, a fost supusă riscului de sărăcie sau excludere socială. Proporția cea mai mare s-a înregistrat în România (34,4%) și Bulgaria (32,2%). Nu mai puțin de o treime din populația bătrânului continent s-a confruntat anul trecut cu situația în care o factură neașteptată a fost atât de mare încât nu a putut fi plătită, în creștere cu 1,3% comparativ cu 2021. Din nou, procentul cel mai ridicat pe această problemă s-a văzut în România, 47,9% dintre oameni confruntându-se cu această situație.